Chiar dacă criza sanitară monopolizeaza toată atenţia, atât din punct de vedere a cauzelor, cât şi a rezolvării problemelor pe care le implică, nu trebuie să uităm de problemele structurale ale societăţii româneşti, cu mari implicaţii şi asupra economiei.

După centralizarea datelor, INS a dat publicităţii populaţia după domiciliu (care diferă de cea rezidentă, deci include şi persoanele rezidente în alte ţări), care, la data de 1 iulie 2020 a ajuns la 22.142 mii persoane.

La data de 1 iulie 2020, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 12.492 mii persoane, în scădere uşoară faţă 1 iulie 2019 (0,05%). Populaţia feminină la 1 iulie 2020 a fost de 11.328 mii persoane, în scădere cu aproape 5 mii de persoane faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 iulie 2019, prin creşterea (cu 0,5 puncte procentuale) ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) şi în acelaşi timp remarcându-se menţinerea la acelaşi nivel (14,6%) a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani).

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 114,6 (la 1 iulie 2019) la 118,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la data de 1 iulie 2020).

Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,9 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 iulie 2019. Vârsta mediană a
fost de 42,1 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 iulie 2019.

La 1 iulie 2020, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 40-44 ani (8,6%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9,0%, iar la cele de sex feminin de 8,2%.

Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (4,7%) şi a celei de 10-14 ani (5,2%).

Pro Economia