Turismul românesc, în al doilea an de pandemie

Incep sa apara datele statistice despre evolutia economiei in 2021, al doilea an de criza sanitara.

Astfel, conform INS, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2021 au însumat 9276,7 mii persoane, în creștere cu 46,4% faţă de anul 2020.

Din numărul total de sosiri, în anul 2021, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 90,9%, în timp ce turiştii străini au înregistrat un procent de doar 9,1%.

Referitor la sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei sosiți din Europa (78,4% din total turişti străini), iar dintre aceştia, un procent de 76,8% provin din ţările Uniunii Europene.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2021 au însumat 20653,1 mii, în creștere cu 43,0% faţă de cele din anul 2020.

Din numărul total de înnoptări, în anul 2021, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 91,1%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au înregistrat un procent de 8,9%.

Referitor la înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei sosiți din Europa (76,7% din total turişti străini), iar dintre aceştia 75,8% au provenit din ţările Uniunii Europene.

Durata medie a şederii în anul 2021 a fost de 2,2 zile atât la turiştii români cât şi la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în anul 2021 a fost de 26,5% pe total structuri de cazare turistică, în creștere cu 3,6% faţă de anul 2020.

Indici de utilizare netă a locurilor de cazare turistică mai mari, în anul 2021, s-au înregistrat la hoteluri (32,1%), bungalouri (25,2%), vile turistice (25,0%), spații de cazare pe nave (24,3%), campinguri (20,4%), căsuțe turistice (19,9%), popasuri turistice (18,6%), pensiuni turistice (18,3%), hosteluri (17,7%), pensiuni agroturistice (17,3%) și cabane turistice (15,6%).

Pe judeţe, în anul 2021, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în

Constanța (1268,9 mii persoane), Braşov (1016,7 mii persoane), Municipiul Bucureşti (905,4 mii persoane), Sibiu (425,2 mii persoane), Prahova (423,2 mii persoane), Bihor (420,4 mii persoane), Cluj (403,0 mii persoane), Suceava (394,6 mii persoane), Vâlcea (370,6 mii persoane), Mureș (356,3 mii persoane) și Iași (234,5 mii persoane).

Innoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în Constanța (4537,4 mii), Braşov (1965,9 mii), Municipiul Bucureşti (1659,0 mii), Bihor (1147,9 mii), Vâlcea (1044,5 mii), Prahova (875,8 mii), Suceava (805,3 mii), Mureș (728,4 mii), Sibiu (724,9 mii), Cluj (712,7 mii), Caraș Severin (563,0 mii), Covasna (466,6 mii), Timiș (408,9 mii) și Iași (399,7 mii).

Pe țări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (105,7 mii persoane), Italia (73,3 mii persoane), Franţa (55,2 mii persoane), Israel (50,3 mii persoane), S.U.A. (45,5 mii persoane), Ungaria (43,2 mii persoane), Polonia (42,4 mii persoane), Regatul Unit (31,8 mii persoane), Spania (31,4 mii persoane) și Republica Moldova (29,7 mii persoane).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul 2021 de 6788,8 mii persoane, în creștere cu 35,2% faţă de anul 2020. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile vizitatorilor străini în România, reprezentând 79,1% cel rutier și respectiv 17,0% cel aerian, din numărul total al sosirilor.

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul 2021 de 11642,6 mii persoane, în creștere cu 22,4% comparativ cu anul 2020.

Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 66,5% cel rutier, iar 33,0% cel aerian, din numărul total de plecări.

Pro Economia