Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna februarie 2021 au însumat 498,3 mii, în scădere cu 31,2% faţă de cele din luna februarie 2020.
Din numărul total de sosiri, în luna februarie 2021 sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 95,9%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 4,1%. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (82,8% din total turişti străini), iar dintre aceştia 71,0% au fost din ţările Uniunii Europene.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna februarie 2021 au însumat 942,7 mii, în scădere cu 32,9% faţă de cele din luna februarie 2020. Din numărul total de înnoptări, în luna februarie 2021 înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 95,0%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 5,0%.
În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (83,8% din total turişti străini), iar dintre aceştia 72,3% au fost din ţările Uniunii Europene.
Durata medie a şederii în luna februarie 2021 a fost de 1,9 zile la turiştii români şi de 2,3 zile la turiştii străini.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna februarie 2021 a fost de 19,8% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 4,6 puncte procentuale faţă de luna februarie 2020, se arată în Comunicatul INS.
Indici de utilizare netă a locurilor de cazare mai mari în luna februarie 2021 s-au înregistrat la hoteluri (23,1%), hanuri (20,6%), vile turistice(20,1%), cabane turistice (18,9%), bungalouri (18,6%), pensiuni turistice (16,2%), pensiuni agroturistice (14,5%), hosteluri (13,0%) şi moteluri (11,2%).
Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna februarie 2021 de 289,4 mii, în scădere cu 61,0% faţă de luna februarie 2020. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile din străinătate, reprezentând 88,9%, respectiv 7,4% din numărul total de sosiri.
Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna februarie 2021 de 544,5 mii, în scădere cu 59,0% comparativ cu luna februarie 2020. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 84,1%, respectiv 15,3% din numărul total de plecări.
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 01.01.-28.02.2021 au însumat 979,2 mii, în scădere cu 35,6% faţă de perioada 01.01.-29.02.2020.
Din numărul total de sosiri, în perioada 01.01.-28.02.2021 sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 96,0%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 4,0%. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (82,1% din total turişti străini), iar dintre aceştia 71,4% au fost din ţările Uniunii Europene.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 01.01.-28.02.2021 au însumat 1827,1 mii, în scădere cu 38,7% faţă de cele din perioada 01.01.-29.02.2020.
Din numărul total de înnoptări, în perioada 01.01.-28.02.2021 înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 95,0%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 5,0%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (82,8% din total turişti străini), iar dintre aceştia 72,6% au fost din ţările Uniunii Europene.
Durata medie a şederii în perioada 01.01.-28.02.2021, a fost de 1,8 zile la turiştii români şi de 2,3 zile la turiştii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada 01.01.-28.02.2021 a fost de 18,4% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 6,3 puncte procentuale faţă de perioada 01.01.-29.02.2020.
Indici de utilizare netă a locurilor de cazare turistică mai mari, în perioada 01.01.-28.02.2021, s-au înregistrat la hoteluri (21,3%), hanuri (20,1%), vile turistice (19,4%), cabane turistice (18,4%), bungalouri (16,1%), pensiuni turistice (15,3%), pensiuni agroturistice (14,1%) şi hosteluri (12,6%).
Pe judeţe, în perioada 01.01.-28.02.2021, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în Braşov (189,5 mii), Municipiul Bucureşti (82,2 mii), Prahova (77,3 mii), Suceava (53,7 mii), Bihor (47,0 mii), Sibiu (45,0 mii), Vâlcea (43,2 mii), Mureş (41,0 mii) şi Cluj (38,3 mii), iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Braşov (378,0 mii), Prahova (161,9 mii), Municipiul Bucureşti (131,1 mii), Bihor (100,6 mii), Suceava (100,1 mii), Vâlcea (90,0 mii), Sibiu (76,0 mii), Mureş (75,9 mii), Cluj (63,4 mii), Caraş Severin (45,4 mii), Constanţa (44,0 mii) şi Timiş (43,8 mii).
Pe ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi in structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (4,4 mii), Italia (3,8 mii), Franţa (2,9 mii), Republica Moldova (2,3 mii), Ungaria (2,1 mii) şi Regatul Unit (1,9 mii).
Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 01.01.-28.02.2021 de 626,9 mii, în scădere cu 60,0% faţă de perioada 01.01.- 29.02.2020. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile vizitatorilor străini în România, reprezentând 89,2% cel rutier şi respectiv 7,5% cel aerian, din numărul total al sosirilor.
Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 01.01.-28.02.2021 de 1298,1 mii, în scădere cu 61,5% comparativ cu perioada 01.01.- 29.02.2020. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 80,9% cel rutier, iar 18,5% cel aerian, din numărul de plecări.