În anul 2019, populaţia de vârstă şcolară a fost de 4474,4 mii persoane, reprezentând 23,1% din totalul populaţiei rezidente a României, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.
În anul şcolar 2019/2020 populaţia şcolară în învăţământul preuniversitar a fost de 2982,9 mii copii şi elevi. Din totalul populaţiei de vârstă şcolară, 50,3% studiază în mediul urban. Mai mult de jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (54,4%), iar peste o treime în învăţământul liceal (20,7%) şi antepreşcolar şi cel preşcolar (18,4%). Populaţia şcolară din învăţământul preuniversitar a fost cuprinsă cu
preponderenţă (96,2%) în unităţile şcolare publice, iar 3,8% în unităţi şcolare private.
În profil teritorial, populaţia şcolară din învăţământul preuniversitar din anul 2019/2020 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord – Est (537,6 mii persoane), respectiv Sud – Muntenia (419,4 mii persoane).
Ponderi ridicate ale unităţilor de învăţământ independente preuniversitare care au funcţionat în anul şcolar 2019/2020 au aparţinut nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,8%), liceal (21,2%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (17,4%).
Activitatea educaţională şi de instruire în sistemul de învăţământ preuniversitar a fost asigurată în anul şcolar 2019/2020 de 208,4 mii cadre didactice. Raportul mediu dintre populaţia şcolară din învăţământul preuniversitar şi numărul de cadrelor didactice a fost de 14 elevi la un cadru didactic.
Învăţământul preşcolar cuprinde 1175 grădiniţe şi 9661 secţii din cadrul grupurilor şcolare precum şi secţii ce funcţionează pe lângă aceste niveluri de învăţămînt, cu un număr de 526,2 mii copii.
În anul şcolar 2019-2020, un procent de 55,0% sunt cuprinşi în grădiniţe cu program normal, 44,5% în grădiniţe cu program prelungit, 0,2% în grădiniţe cu program săptămânal şi 0,3% în grădiniţe cu program special.
Din numărul total al copiilor cuprinşi în învăţământul preşcolar 58,3% aparţin mediului urban, ponderea copiilor înscrişi în grădiniţe publice este majoritară (94,1%). În învăţământul preşcolar, procesul educaţional se desfăşoară în 27,3 mii săli de clasă. Din totalul de 19,9 mii calculatoare, 16,5 mii (82,5%) sunt utilizate în procesul de învăţământ.
Elevii din învăţământul primar şi gimnazial studiază în 3896 unităţi şcolare independente, dintre care 3795 publice, iar restul private; pe lângă unele licee şi grupuri şcolare funcţionează alte 4703 secţii de învăţământ primar şi gimnazial, precum şi 551 secţii în afara grupurilor şcolare.
Numărul elevilor înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial este de 1606,0 mii. Din numărul total al elevilor înscrişi în învăţământul primar, 895,2 mii (99,8%) studiază ca primă limbă modernă engleză sau franceză, iar 18,8 mii (2,1%) studiază şi o adoua limbă modernă. Majoritatea elevilor înscrişi în învăţământul gimnazial (94,6%) studiază două limbi moderne, un procent mai mare al acestora înregistrându-se în mediul urban (95,6%).
Reţeaua învăţământului liceal este formată din 1468 licee şi grupuri şcolare independente. Populaţia şcolară cuprinsă în învăţământul liceal era la începutul anului şcolar 2019-2020 de 618,3 mii elevi. Pe tipuri de licee, cele mai mari ponderi ale elevilor înscrişi se înregistrează la profilul real (29,0%), uman (21,6%), tehnic (17,4%) şi la profilul servicii (16,6%).
Baza materială din învăţământul liceal este una dintre cele mai diversificate din întreg sistemul preuniversitar.
Astfel, la începutul anului şcolar 2019-2020 aceasta este formată din 37033 săli de clasă şi cabinete şcolare, 7868 laboratoare şcolare, 1391 săli de gimnastică, 3428 ateliere şcolare, 1534 terenuri sportive amenajate şi 10 bazine de înot.
Numărul total al elevilor înscrişi în învăţământul profesional, postliceal şi de maiştri este de 193,3 mii,
În învăţământul postliceal şi de maiştri au fost înscrişi 92,5 mii elevi, fiind însă unul din cele mai puţin reprezentate niveluri educaţionale din totalul populaţiei şcolare.